ÎNTREBARI FRECVENTE

Diferenţe faţă de contorul general

Diferenţe faţă de contorul general

Întrebare:
De ce apar diferenţe între consumul indicat de contorul general şi contoarele din apartamente?

Răspuns:

a) Toţi producătorii mondiali de aparate de măsura certifică, în specificaţiile tehnice, existenţa unei toleranţe, care, în funcţie de tipul contorului şi de vechimea acestuia, poate ajunge până la +/- 5 %.
b) În funcţie de sensibilitatea lor, contoarele se încadrează în 4 clase de precizie, de la A la D (D fiind cel mai performant). Prin sensibilitate se înţelege debitul minim de la care va porni înregistrarea de către contor. Spre exemplu: contorul de clasa B „porneşte” înregistrarea de la 10 l/oră, în timp ce contorul de clasa C porneşte de la 5 l/oră. Contoarele de apartament (repartitoarele de costuri) sunt, în general, de clasa B. Contorul de bransament al blocului, montat de către Apa Canal S.A. Galati, este de clasa C, cu debit de pornire foarte mic. În cazul repartitoarelor de costuri din apartamente, „diferenţele” pot să apară din simultaneitatea mai multor pierderi mici, neînregistrate de contoarele secundare (repartitoare), dar înregistrate de contorul de bransament. Exemplu: contorul de bransament al Societatea Apa Canal S.A. Galati, marca FGH (clasa C, debit de pornire de 11 l/oră), iar în apartamente există contoare de clasa B- inferioară (debit de pornire de 10 l/oră). Daca din cele 20 de apartamente dintr-o scară ( min. 40 de apometre) cel puţin doua au pierderi mici (de 8 l/oră), apometrele din apartamente nu vor înregistra acest consum, dar contorul de bransament va înregistra 2 x 8 l/oră = 16 l/oră (16 l/oră > 11 l/oră – debitul minim de pornire al contorului de bransament). Va apărea astfel o „diferenţă” de 11,5 mc lunar!
c) O pierdere apărută pe conductele din subsol este sesizabilă doar la o verificare efectuată de către un specialist. De asemenea, prezenţa apei în subsolul blocurilor este un indiciu al unei posibile pierderi. Deşi aceste cantităţi nu apar pe nici un repartitor de costuri din apartament, ele sunt înregistrate de contorul de bransament al blocului!
d) Pentru a se încadra în clasa de precizie, majoritatea aparatelor de masura necesită un montaj perfect orizontal. De exemplu, un contor de clasa B care nu este montat perfect orizontal trece în clasa de precizie A, necesitând un debit de pornire de 2 ori mai mare! Rezultă, astfel, ca acest contor va înregistra o cantitate de apa mai mica decât cea real consumată. Bineînţeles că înregistrarea de către contorul de bransament al blocului va fi cea corectă, ceea ce va duce la o diferenţă aparent inexplicabilă!
e) Sunt frecvente cazurile în care, la subsolurile blocurilor, în boxele locatarilor exista câte un robinet de apă. Indiferent de scopul pentru care au fost realizate (pentru murături, pentru spălat maşina sau „ca să fie acolo”), aceste robinete reprezintă o nouă sursă generatoare de diferenţe. Plus ca, de cele mai multe ori, curg în voie, deoarece nu deranjează pe nimeni! Totuşi, acestea nu sunt altceva decât consumuri pe care contorul de bransament le înregistrează, consumuri care vor apărea apoi ca „inexplicabile”!
f) Simpla montare a aparatelor de masura în apartamente nu garantează înregistrarea tuturor consumurilor. O cale suplimentară de asigurare o reprezintă sigilarea repartitoarelor de costuri în instalaţie. În acest mod se împiedică orice intervenţie a proprietarului asupra aparatelor de măsurare a consumurilor. Deşi prezumţia de nevinovăţie este unul din principiile general recunoscute, există şi un arhicunoscut proverb care spune că „paza bună trece primejdia rea”!
g) Deşi sunt greu de depistat, improvizaţiile realizate de locatari determină şi ele diferenţe notabile. Astfel, conductele de ocolire a repartitoarelor de costuri pot fi oricând o sursă de alimentare pentru o maşină de spălat rufe, un WC sau o chiuvetă. Bineînţeles că aceste consumuri nu sunt înregistrate, ceea ce va duce, din nou, la o diferenţă semnificativă!
h) Funcţionarea corectă a contoarelor este certificată de buletinele de verificare metrologică eliberate conform reglementărilor Biroului Român de Metrologie Legală. Astfel, intervalul maxim admis între două verificări succesive este de 7 ani de zile. Totodată, există posibilitatea ca, din diverse motive, mecanismele contoarelor să se blocheze, astfel încât cantitatea de apă consumată să nu fie înregistrată de repartitoarele de costuri din apartament. Acestea sunt cateva dintre motivele pentru care reprezentanţii asociaţiei de proprietari trebuie să verifice periodic aceste aparate. Se vor evita astfel numeroase probleme, deoarece aceste cantităţi nu apar pe nici un repartitor de costuri, dar sunt înregistrate de contorul de bransament!
Pentru a diminua aceste „diferenţe” până la încadrarea în toleranta de +/- 5% la debitul minim a contoarelor, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
• aparatele de masura din apartamente (repartitoare de costuri) să fie de clasă superioară sau cel puţin egală cu cea a contorului general;
• montarea repartitoarelor de costuri să respecte prescripţiile din certificatul aprobării de model emis de B.R.M.L.;
• instalaţiile interioare din apartament să fie etanşe (robinete, garnituri, rezervor WC etc.);
• instalaţiile interioare din subsol şi coloanele principale/streangurile să nu prezinte pierderi;
• să nu existe consumatori necontorizaţi;
• toate repartitoarele de costuri să fie sigilate;
• citirea repartitoarelor de costuri din apartamente să se facă simultan cu citirea contorului de bransament, de către reprezentantii legali ai asociaţiei, pentru a evita luarea în calcul a „consumurilor declarate” de proprietarii apartamentelor.