|
Urmele de locuire indică prezența omului pe teritoriul județului Galați încă din secolele 6-5 î.e.n. În timpul ocupației romane aici a existat o fortificație din pământ cu ziduri întărite și turnuri de apărare. Nu departe de această fortificație se află un castru realizat din piatră unde erau detașate Legio I Italica, Cohors II Mattiacorum si Legio V Macedonica.
Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1134, așezarea având un rol important în comerț și în navigația de pe Dunăre.
Dimitrie Cantemir menționează orașul Galați în lucrarea sa Descriptio Moldaviae spunând ca este târgul cel mai vestit al întregii Dunări. Orașul este menționat și în alte lucrări pentru importanța portului sau care este unul dintre cele mai mari de pe cursul inferior al Dunării. Prin portul Galați se realiza exportul materialului lemnos, cerealelor etc.
|
|
Citeste mai departe...
|
|
|
1. Evoluția sistemului de alimentare cu apă:
1872 - Se pune în funcțiune Uzina de apă 1 din sursa Dunăre, dotată cu filtre lente, având debitul de cca.120 l/s.
1894 - Se pune în funcțiune Turnul de apă.
1913 - Se pune în funcțiune o stație de pompare la Turnul de apă.
...
|
|
Citeste mai departe...
|
|
|
Județul Galați, cu o suprafață de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafața României, se înscrie în aria județelor pericarpatice, situat în estul țării, în Câmpia Covurlui pe malul stâng al Dunării, la confluența a trei mari ape curgătoare - Dunăre, Siret, Prut.
În prezent orașul Galați este al șaptelea oraș al României după numărul de locuitori și cel mai mare port de pe Dunărea Maritimă, considerat “principală poartă fluvială a României “
|
|
|
Istoria apei la Galați 
